Istoria unui proiect de succes: Dacia – X90

Istoria unui proiect de succes: Dacia – X90

In zilele noastre, cind batalia intre constructorii de automobile este acerba, au devenit interesante ca piata si tarile cu economie asa-zis emergenta dar cu perspective de dezvoltare rapida, grup de tari din care face parte si Romania. Aceasta piata aflata in continua crestere prezinta doua aspecte contradictorii. Pe de-o parte puterea de cumparare este limitata in comparatie cu cea de pe pietele dezvoltate si pe de alta parte clientii au un nivel mediu de educatie iar pretentiile lor sint oarecum similare clientilor din tarile dezvoltate.

Cerintele initiale pentru X90

Intuind acest lucru, fostul presedinte Renault, Louis Schweitzer, spunea ca majoritatea clientilor din aceste regiuni nu aveau posibilitatea de a achizitiona automobile ieftine decit in doua situatii: ori cumparau un vehicul la mina doua, ori un vehicul depasit tehnologic, avind performante reduse. Un studiu de marketing aprofundat arata ca in Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa sau America Latina noua clasa mijlocie isi exprima imperativ nevoia de a detine o masina familiara, solida si ieftina. Renault si-a propus sa raspunda acestei provocari realizind la Dacia un produs special adaptat acestei clientele dar care sa nu fie frustrant din punctul de vedere al performantelor, aspectului, dotarilor si robustetii. In faza de dezvoltare acest nou vehicul a avut numele de cod X90 iar in faza de comercializare s-a numit LOGAN. Produsul X90 a fost conceput deci pentru a fi vindut si fabricat la scara mondiala. Fiecare etapa de proiectare a reprezentat o adevarata “aventura” in necunoscut, deoarece nimeni n-a mai urmarit pina acum realizarea unei berline compacte, cu performante la nivelul clasei respective, suficient de robusta pentru a rezista pe drumuri cu acoperire sumara dar avind un pret extrem de scazut.

Dezvoltarea proiectului X90

Constringerile caietului de sarcini pentru proiectanti au fost enorme. Masina, de exemplu, trebuia sa aiba geamuri laterale putin curbate, mai putin costisitoare ca cele puternic bombate, si care sa permita simplificarea mecanismului de ridicare.

Caroseria, de exemplu, nu trebuia sa aiba forme complicate pentru a limita costurile utilajelor folosite la ambutisare si numarul de puncte de sudura. Tinind cont de numarul acestor exigente rezultatul final a fost impresionant, vehiculul avind, fara indoiala, o forma placuta. Si aici s-a mai facut o alegere, respectiv s-a preferat o forma “contemporana” dar “rezistenta” la capriciile modei, avind in vedere durata previzionata pentru vinzarea acestui model (circa 12 ani). Asa se face ca acest automobil reprezinta un concentrat de tehnologie si de know-how dar focalizat pe alte prioritati decit un proiect standard. Oficialii Renault vorbesc astfel de o “formidabila aventura umana legata de un proiect de exceptie”.

Participind direct la aceast proiect pot spune ca fara pasiune si o extrema perseverenta acest obiectiv nu ar fi putut fi realizat. Liviu Giurca

De ce a fost asa de pasionant am sa va explic in continuare. Procesul de creatie al unui nou automobil s-a modificat profund in ultimii ani datorita utilizarii intensive si generalizate a computerelor. Aceste modificari implica si un alt mod de a vedea lucrurile. De exemplu, anumite denumiri ca animatie, actori, scenariu, pilot, arhitect te duc mai degraba cu gindul la o productie cinematografica decit la proiectarea unui automobil. Totusi aceste cuvinte fac parte din noul “jargon” utilizat in proiectarea noilor vehicule avind ca justificare generalizarea utilizarii realitatii virtuale. Similitudinile cu productia cinematografica exista totusi datorita faptului ca automobilul creat in realitatea virtuala pare un simplu “trucaj” (pina la producerea primelor vehicule cu adevarat reale) dar care se concretizeaza tocmai datorita acestei proiectii virtuale.

Pentru a putea fi siguri de viitoarea reusita a proiectului pentru un nou vehicul, trebuiau evaluati toti factorii ce pot contribui la aceasta. Asa s-a procedat si in cazul proiectului X90. S-a analizat in primul rind piata automobilelor din tarile determinate ca tinta pentru vinzare: ce putere de cumparare exista, salariul mediu pe economie si anticiparea evolutiei lui, infrastructura rutiera, calitatea combustibililor utilizati pe piata, evolutia regulamentelor pentru omologarea autovehiculelor, care este automobilul cel mai cumparat pe piata respectiva, ce forma este preferata (hachback sau nochback), tipul de motorizare preferat (Diesel sau benzina), etc.. Pentru tara in care s-a luat hotarirea fabricarii noului vehicul, respectiv Romania, s-au luat in considerare si alti factori ca: posibilitatea modificarii liniilor de fabricatie cu costuri minime in uzina producatoare, infrastructura industriala nationala, calificarea personalului in uzina producatoare si in general, preturile materiilor prime, salariile personalului in diverse ramuri industriale, potentialul de vinzari al uzinelor producatoare concurente, etc.. Aceasta analiza dovedeste ca un concern ca Renault nu lasa nimic la voia intimplarii, fiind cunoscut pentru sistemul sau de gestiune ultraperformant.

Conditia primordiala pentru realizarea proiectului X90 era pentru Renault aceea de a dispune de o baza de productie intr-o tara cu costuri reduse. De aici a aparut interesul pentru constructorul roman Automobile Dacia care putea oferi anumite avantaje si anume:

  • O experienta anterioara comuna de lucru cu grupul Renault.
  • O pozitie dominanta ca producator pe piata romaneasca.
  • O buna experienta in exportul pe pietele emergente.

Pe de alta parte, o analiza obiectiva a situatiei societatii Automobile Dacia dinainte de preluarea ei de catre Renault punea in evidenta faptul ca trebuiau realizate un numar important de schimbari tehnologice si socio-economice pentru a face din ea o intreprindere eficienta. De aceea, Renault a urmarit in primul rind aici modificarea mentalitatii personalului care trebuia sa treaca de la o productie unde factorul principal il reprezenta cantitatea la o productie unde factorul principal il reprezinta calitatea pentru toate produsele fabricate la cadenta stabilita. Acest lucru s-a realizat, inaintea intrarii in productie a lui L90, prin lansarea Daciei Solenza ce a reprezentat un salt calitativ evident fata de vehiculul din care a derivat (Super Nova). In concecinta cu Solenza s-a incercat si in mare masura s-a reusit, recucerirea acelei parti a clentelei Dacia dezamagita de calitatea produselor anterioare. O data cu Solenza s-a urmarit de asemenea lansarea unei imagini a marcii Dacia diferita de imaginea Renault: calandru specific, sigla diferita, etc..In mare, aceeasi forma de calandru poate fi intilnita la X90, fapt ce permite recunoasterea marcii de la distanta si impunerea ei pe piata ca o marca distincta a grupului Renault.

Modelele lansate

Aceasta marca, cu vocatie mondiala, trebuie sa acompanieze grupul Renault in obiectivul lui de a realiza motorizarea tarilor cu economie emergenta prin fabricarea de vehicule cu nivel de calitate Renault dar la un pret “romanesc”.

In acest scop a fost creata gama de automobile Dacia Logan, Sandro si Duster. O data cu lansarea lui X90 marca Dacia trebuia sa fie perceputa ca riguroasa, contemporana si atenta la nevoile clientului. Produsul X90 trebuie sa fie perceput ca modern (din punctul de vedere al stilului si al conceptiei), robust, fiabil si avind o habitabilitate remarcabila.

Vinzarea acestui model trebuia sa fie realizata in primul rind in tarile cu economie emergenta atit sub marca Dacia cit si sub marca Renault sau Nissan.

Succesul continua

La 11 ani de la lansare se dovedeste ca estimarile Renault au fost partial „gresite”. Nimeni nu si-a imaginat ca Dacia X90 si derivatele sale va fi extrem de bine primita in tarile occidentale dezvoltate in special in Franta si Germania. Explicatia succesului este dorinta unui numar mare de clienti europeni care doresc un vehicul nesofisticat dar robust cu vocatie utilitara care sa le serveasca strict deplasarii de la punctul A la punctul B. In loc sa cumpere automobile second hand, acesti clienti au preferat un produs nou cu fiabilitate garantata si cu pret de revinzare rezonabil. Succesul a fost atit de mare incit Renault s-a vazut nevoit sa construiasca o a doua uzina sub marca Dacia, respectiv cea din Maroc iar cota de piata a Daciei in Europa a ajuns la 2.9% . Paradoxal, cel mai vindut model al marcii Dacia la momentul actual este Duster care nu mai poate fi clasificat ca un vehicul „low-cost”.

Autor

Liviu Giurca

Senior Consultant at Powertrain Technologies

Informatiile prezentate in articol apartin in totalitate autorului articolului.

Contactați-ne

Nu suntem în preajmă acum. Trimiteți-ne un mesaj și vom reveni imediat.

Start typing and press Enter to search

Maserati - Fabrica viitoruluiSiemens Teamcenter PLM